Firul lung
Gândirea
Toate articolele 68 de articole
De ce etichetele de calitate nu mai convin pe nimeni
Michael Spence (Nobel 2001), semnalul costisitor și ceea ce distinge o dovadă de o promisiune: de ce o etichetă pe care oricine o poate aplica nu mai semnalează nimic — și cum schimbă dovada regulile jocului.
Cine triază, când nimeni nu dovedește?
Joseph Stiglitz (Nobel 2001), screening-ul și de ce suveranitatea alimentară începe cu verificarea: când vânzătorul nu semnalează, cumpărătorul este cel care organizează trierea.
De ce opacitatea aduce profit
Ronald Coase (Nobel 1991), costurile de tranzacție și ce se întâmplă cu lanțurile alimentare când verificarea nu mai costă nimic: renta opacității și sfârșitul ei anunțat.
Cui îi aparține dovada?
Elinor Ostrom (Nobel 2009), guvernanța bunurilor comune și întrebarea care a ucis platformele de date agricole: o dovadă care valorează prin masa ei nu poate aparține decât celor care o fac.
Nu ne liniștim. Ieșim din frică.
Nu combatem o frică printr-o altă frică: de ce a liniști nu este niciodată suficient și cum dovada ne scoate din neîncrederea alimentară.
Importul nu este un păcat
Import = rău, local = bine? Cu Spinoza: binele nu este o proprietate, ci un raport. Trasabilitatea ține de dovadă, nu de morală.
Cele trei feluri de a cunoaște o roșie
Semn, rațiune, singular: cele trei genuri de cunoaștere ale lui Spinoza aplicate unei roșii — de la etichetă la pașaportul de produs verificabil.
Opacitatea nu este o minciună
Ce are un filosof din secolul al XVII-lea de-a face cu trasabilitatea: de ce opacitatea unei origini nu este o fraudă, ci o cunoaștere mutilată, de restaurat mai degrabă decât de pedepsit.